Draga Mosule!

18 ani proaspeti impliniti , atitudine bine conturata , indreptandu-ma spre anumite obiective in viata ara timp de a ma mai concentra catre umbra copilariei ce din cand in cand mai trage de mine sa ma mai joc cu ea si cu toate acestea am un dor nebun sa iti scriu , sa ma simt aproape de tine . Stii si tu prea bine ca altora li s-ar parea penibil sa isi astearna pe o foaie ceea ce isi doresc ca mai apoi sa o trimita unui personaj ce acum mai mult ca niciodata se transpune doar fictiunii. Mie nu imi pasa! Chiar daca nu existi , stiu ca atunci and ma mai gandesc la tine , reusesc sa schimb ceva in mine , reusesc sa devin o persoana mai buna , spun!  Cred ca inteleg care este secretul longevitatii tale.."IUBIREA". Inca de la inceput ai trezit acest sentiment in oameni . Fie ei criminali , egoisti , sus-pusi sau decenti. O zi pe an toti incearca prin felul lor de a fi sa isi arate iubirea ce tu le-ai oferit-o cand erau de-o schioapa! Sa revenim la ale noastre. Eu mi te doresc pe tine! Sa vii in vis sisa-mi spui sa nu regret toti anii in care am crezut in tine pentru ca aveam dreptate. Vreau sa-mi zambesti si sa-mi spui ca "tatal" ce mi l-a luat Dumnezeu , este langa tine si ca de acest craciun nu v-a fi singur ci v-a cinsti un pahar de vin alaturi de tine. Eu nu le doresc sanatate si iubire celorlalti . To ceea ce imi doresc pentru ei este sa li se indeplineasca dorintele si sa accepte asa cum esti tu . Un batranel mic si indesat ce ne-a facut anii de copilarie speciali. Inca ceva Mosule..ITI MULTUMESC PENTRU CA NE FACI SA NE SIMTIM COPII INDIFERENT DE VARSTA , IN FIECARE ZI DE 24 DECEMBRIE AL FIECARUI AN!

                                                                    Cu drag a ta copila Andreea Corina!

Decizii!

Alege! Intr-e bine si rau , ura si placere ,soare si furtuna,ganduri si fapte ,vorbe si tacere. Ce ai putea face ? Cum sa le faci pe plac tuturor ? Cum sa alegi ce este corect pentru tine? Mai greu decat faptul de a lua decizia este ceea ce se va intampla mai apoi.Risti tot ceea ce ai , mai ales pe tine ca persoana ,  pentru gandul ca la final totul va fi exact ca in memoriile ce ti le scriai seara de seara pe un carnetel ce iti era ca un fel de indrumator. Dar daca se intampla vreun incident anume si toate acestea iti sunt date peste cap? Daca in drumul imaginar bine conturat , structurat apare vreun obstacol ce te tenteaza? Ce urmeaza? Te abati de la drum sau il urmezi asa cum ai facut-o pana acum?

Ea

   Se readuna din micile bucatele lasa-te in urma , incercand sa-si defineasca o latura perfecta pentru zilele in care v-a trai , fara sa fie constransa de nimeni si nimic.

    Intr-o balanta tipica , practica , modificata dupa bunul sau plac , isi transpune gandurile , emotiile si motivele pentru care a "pacatuit".

   Fara tragere de inima , se ciubareste intr-un colt de pat ,lasand-u-si capul micut plecat pe genunchii obositi , imaginand-u-si un nou context.

   Se dorea intr-o lume noua. Unde toti isi aveau locul iar judecatile erau numai cele ce ti le dadea Dumnezeu. Ca degeaba privea cu alti ochi tot ceea ce se intampla in jurul ei , incercand sa vada partea placuta a lucrurilor , oricum era perceputa asa cum isi doreau ceilalti . 

  Ridicand-u-si privirea catre oglinda ce statea atarnata pe partea de mijloc a sifonierului , realizeaza ca inca se afla inconjurata de  patru pereti si un singur geam micut ce facea legatura cu ceea ce se intampla afara iar ea se afla in acelasi pat sifonat , lasand-u-si lacrimile sa cada pe podea ca si cum ar fi fost un lucru obisnuit. 

  Minutele treceau de parca ar fi fost secunde ,linistea era un blestem iar ea se afla in acelasi pat , in aceeasi postura ca la inceput. 

  Nimic nu se schimbase , totul parea la fel numai ca de data aceasta se lasa usor pe spate , probabil adormind cu gandul ca ziua ce urma sa vina o sa fie mai usoara.

Diferit

 Mi se pare ca cel mai linistitor moment din zi este dimineata. Astazi , de exemplu ,am facut ochii mari pe la aproximativ 5:30. Inuman? Doar diferit. Cand ma indreptam ,stangace, catre fereastra , am observat sau mai bine spus am simtit o pala de vant ce ma facea sa ma ghemui in propria persoana. Dupa saptamani intregi de temperaturi de peste 30 de grade , in sfarsit se lasa racoarea si peste frumosul Galati! Ma duc spre bucatarie sa imi iau cafeaua de zi cu zi , scrumiera , focul si ma intorc in camera. Infofolita in cearceaful mototlit de cu o seara inainte imi reiau pozitia in scaun , intind picioarele fara retineri pe rama de la geam , aroma de cafea se suprapunea cu fumul de tigara si era pe post de afrodisiac ca la sfarsit sa-mi indrept privirea catre cer si sa raman parca paralizata gandindu-ma.

 De ce este atat de greu? Cu ce ne afecteaza daca am spune ceea ce gandim? De ce mereu ne este mai bine daca ne ascundem in loc sa fim apreciati pentru ceea ce suntem ? De ce toate aceastea? Cu greu cred ca as face rost de un raspuns dar totusi. Se face ca mereu cand privesc si aud diferite discutii stau sa ma intreb daca oare acea persoana a spus exact ce a vrut. Peste tot , oamenii se chinuie si se plang ca tot sunt mintiti, dar oare ei nu o fac? Cerem dar fara sa dam nimic la schimb. Analizand cat de cat subiectul incerc sa inteleg si parca cat de cat reusesc. Rusine de a fi respins ,de a fi judecat ,teama de a fi dat la spate , orgoliul prea mare . Spune-mi ca nu este asa. Te provoc sa fii diferit !